Trimester III, 2010

Lecţia 8. Marele seceriş final

Apoi m-am uitat şi iată un nor alb; şi pe nor şedea Cineva care semăna cu un fiu al omului; pe cap avea o cunună de aur, iar în mână, o seceră ascuţită.” (Apocalipsa 14:14).

“Nădejdea binecuvântată a celei de-a doua veniri a lui Hristos, cu toate realităţile ei solemne, trebuie adesea prezentate poporului. Faptul că aşteptăm arătarea în curând a Domnului nostru ne va face să privim lucrurile pământeşti ca fiind deşertăciune şi nimic.” – Testimonies, vol. 6, pag. 406 eng.

Recomandare pentru studiu: Marea luptă, pag. 624, 625, 636-646 eng.


Duminică 15 august
1. Orice ochi Îl va vedea

a. Ce făgăduinţă a lăsat Isus iubiţilor Săi ucenici când doreau mult să rămână mereu în prezenţa Sa? Ioan 14:1-3; Tit 2:13; Evrei 9:28.

Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu, şi aveţi credinţă în Mine. În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi. (Ioan 14:1-3).
…aşteptînd fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mîntuitor Isus Hristos. (
Tit 2:13
…tot aşa, Hristos, după ce S-a adus jertfă o singură dată, ca să poarte păcatele multora, Se va arăta a doua oară, nu în vederea păcatului, ci ca să aducă mîntuirea celor ce-L aşteaptă. (
Evrei 9:28
).

 „Venirea Domnului a fost în toate veacurile nădejdea adevăraţilor Săi urmaşi.” – Marea luptă, pag. 302 eng.

b. Va fi această venire invizibilă, secretă sau ceva pe care toţi vor putea să o vadă? Matei 24:23-27; Faptele Apostolilor 1:9-11; Apocalipsa 1:7.

Atunci, dacă vă va spune cineva: "Iată, Hristosul este aici, sau acolo", să nu-l credeţi. Căci se vor scula Hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi; vor face semne mari şi minuni, pînă acolo încît să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi. Iată că v-am spus mai dinainte. Deci, dacă vă vor zice: "Iată-L în pustie", să nu vă duceţi acolo! "Iată-L în odăiţe ascunse", să nu credeţi. Căci, cum iese fulgerul de la răsărit şi se vede pînă la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului. (Matei 24:23-27).
După ce a spus aceste lucruri, pe cînd se uitau ei la El, S-a înălţat la cer, şi un nor L-a ascuns din ochii lor. Şi cum stăteau ei cu ochii pironiţi spre cer, pe cînd Se suia El, iată că li s-au arătat doi bărbaţi îmbrăcaţi în alb, şi au zis: "Bărbaţi Galileeni, de ce staţi şi vă uitaţi spre cer? Acest Isus care S-a înălţat la cer din mijocul vostru, va veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergînd la cer." (Faptele Apostolilor 1:9-11).
Iată că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea, şi cei ce L-au străpuns. Şi toate seminţiile pămîntului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin. (Apocalipsa 1:7).

„[Când Se va întoarce Hristos,] întreaga lume va şti şi va înţelege. Ei vor înţelege împotriva cui au luptat ei, fiinţe sărmane, slabe şi mărginite.” – Hristos lumina lumii, pag. 739, 740 eng.

c. Descrieţi groaza care îi va cuprinde pe cei răi când văd venirea în slavă a lui Hristos. Apocalipsa 6:14-17.

Cerul s-a strîns ca o carte de piele, pe care o faci sul. Şi toţi munţii şi toate ostroavele s-au mutat din locurile lor. Împăraţii pămîntului, domnitorii, căpitanii oştilor, cei bogaţi şi cei puternici, toţi robii şi toţi oamenii slobozi s-au ascuns în peşteri şi în stîncile munţilor. Şi ziceau munţilor şi stîncilor: "Cădeţi peste noi, şi ascundeţi-ne de faţa Celui ce şade pe scaunul de domnie şi de mînia Mielului, căci a venit ziua cea mare a mîniei Lui, şi cine poate sta în picioare?" (Apocalipsa 6:14-17).


Luni 16 august
2. Cum va veni Isus?

a. Descrieţi felul venirii lui Hristos. Matei 25:31; Marcu 8:38.

Cînd va veni Fiul omului în slava Sa, cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale. (Matei 25:31).
Pentru că de oricine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele în acest neam preacurvar şi păcătos, se va ruşina şi Fiul omului, cînd va veni în slava Tatălui Său împreună cu sfinţii îngeri. (Marcu 8:38).

 „[Hristos] Domnul vieţii şi al slavei, va şedea la dreapta lui Dumnezeu. El va fi judecătorul întregului pământ, şi împotriva hotărârii Lui nu se va face nici un apel. Atunci orice lucru ascuns va fi aşezat în lumina privirii lui Dumnezeu, şi judecata va trece pe la toţi oamenii după faptele lor.” – Hristos lumina lumii, pag. 708 eng.

b. Ce s-a întâmplat cu soldaţii care păzeau mormântul lui Hristos când un înger a apărut înaintea lor în slava lui? Matei 28:2-4.

Şi iată că s-a făcut un mare cutremur de pămînt; căci un înger al Domnului s-a coborît din cer, a venit şi a prăvălit piatra de la uşa mormîntului, şi a şezut pe ea. Înfăţişarea lui era ca fulgerul, şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. Străjerii au tremurat de frica lui, şi au rămas ca nişte morţi. (Matei 28:2-4).

 „La vederea îngerilor şi a Mântuitorului glorificat, garda romană a leşinat şi erau ca nişte oameni morţi. Când alaiul ceresc se ascunse de privirea lor, s-au ridicat în picioare şi şi-au croit drum către poarta grădinii cât de repede îi puteau duce picioarele lor tremurânde. Clătinându-se ca nişte beţi, ei s-au grăbit spre cetate, spunând celor cu care se întâlneau minunata veste. Se îndreptau spre Pilat, însă raportul lor fusese dus la autorităţile iudaice, şi preoţii cei mai de seamă şi conducătorii au trimis după ei ca să fie aduşi mai întâi la ei. Acei soldaţi prezentau o privelişte ciudată. Tremurând de frică şi cu feţele palide, au mărturisit despre învierea lui Hristos. Soldaţii au spus tot, exact aşa cum văzuseră; ei nu avuseseră timp să gândească sau să spună altceva decât adevărul. Cu glasul plin de durere, au spus: Era Fiul lui Dumnezeu, Cel care a fost crucificat; am auzit un înger proclamându-L ca Maiestate a cerului, Regele slavei.” – Idem., pag. 781 eng.
 
c. Cum vor reacţiona toate naţiunile la venirea lui Hristos în slavă? Matei 24:27, 30; Isaia 13:6-9.

Căci, cum iese fulgerul de la răsărit şi se vede pînă la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului.
Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate seminţiile pămîntului se vor boci, şi vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu o mare… (Matei 24:27, 30).
Gemeţi! căci ziua Domnului este aproape: ea vine ca o pustiire a Celui Atotputernic! De aceea, toate mîinile slăbesc, şi orice inimă omenească se topeşte. Ei sunt năpădiţi de spaimă, îi apucă chinurile şi durerile, se zvîrcolesc ca o femeie în durerile naşterii, se uită unii la alţii încremeniţi; feţele lor sunt roşii ca focul. Iată, vine ziua Domnului, zi fără milă, zi de mînie şi urgie aprinsă, care va preface tot pămîntul în pustiu, şi va nimici pe toţi păcătoşii de pe el. (Isaia 13:6-9).


Marţi 17 august
3. Secerişul

a. Descrieţi secerişul spiritual care se va strânge la cea de-a doua venire a lui Hristos. Apocalipsa 14:14-16; Matei 24:31.

Apoi m-am uitat, şi iată un nor alb, şi pe nor şedea cineva care semăna cu un fiu al omului, pe cap avea o cunună de aur, iar în mînă, o secere ascuţită. Şi un alt înger a ieşit din Templu, şi striga cu glas tare Celui ce şedea pe nor: "Pune secerea Ta şi seceră: pentru că a venit ceasul să seceri, şi secerişul pămîntului este copt." Atunci Cel ce şedea pe nor, şi-a aruncat secerea pe pămînt. Şi pămîntul a fost secerat. (Apocalipsa 14:14-16).
El va trimite pe îngerii Săi cu trîmbiţa răsunătoare, şi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vînturi, de la o margine a cerurilor pînă la cealaltă. (Matei 24:31)
.

 „Hristos vine pe nori cu mare slavă. Va fi însoţit de o mulţime de îngeri strălucitori. El va veni să trezească pe cei morţi şi să glorifice pe sfinţii cei vii din mărire în mărire. El va veni să onoreze pe aceia care L-au iubit şi au păzit poruncile Sale, pentru a-i lua la Sine. El nu i-a uitat nici pe ei, nici făgăduinţele Lui. Legătura familiei se va reface. Când privim în urmă la morţii noştri, ne putem gândi la dimineaţa în care trâmbiţa lui Dumnezeu va suna, când ‚morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi’ (1 Corinteni 15:52). Încă puţin, şi vom vedea pe Împărat în frumuseţea Lui. Încă puţin, şi El va şterge orice lacrimă din ochii noştri. Încă puţin, şi El ne va înfăţişa ‚fără prihană şi plini de bucurie înainte slavei Sale’ (Iuda 24). De aceea, când a dat semnele venirii Sale, El a zis: ‚Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie.’ (Luca 21:28).” – Hristos lumina lumii, pag. 632 eng.
 
b. Cum vor fi răsplătiţi sfinţii la venirea lui Hristos? Matei 16:27; 25:34; 2 Timotei 4:7, 8; 1 Ioan 3:2, 3.

Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său, cu Îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui. (Matei 16:27).
Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: "Veniţi, binecuvîntaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. (Matei 25:34).
M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa. De acum, mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da, în "ziua aceea", Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui. (2 Timotei 4:7).

„[Matei 16:27 citat.] Răsplata lui nu va fi în conformitate cu credinţa lui, ci în conformitate cu faptele lui, iar viaţa va fi veşnică împreună cu Isus.” – Manuscript Releases, vol. 3, pag. 98.
„Faptele bune vor fi răsplătite având în vedere motivul care le-a inspirat; acea iscusinţă şi acel intelect care au fost folosite în serviciul lui Dumnezeu se vor dovedi a fi un succes şi vor fi răsplătite în funcţie de fidelitatea lucrătorului. Cei care au avut privirea îndreptată numai spre slava lui Dumnezeu vor avea cea mai mare răsplată. Egoismul, nepăsarea, caracterul lumesc, mândria, lăcomia şi ambiţia omenească vor apărea în adevăratul lor caracter respingător, asemenea faptelor lui Satan; în timp ce toate faptele făcute din dragoste pentru Isus, cu dorinţa sinceră de a-L slăvi pe El, vor apărea drept culme a excelenţei şi înţelepciunii umane.” – The Signs of the Times, 20 noiembrie 1884.


Miercuri 18 august
4. Dimineaţa învierii

a. La venirea lui Hristos, ce se va întâmpla cu drepţii cei morţi şi cu drepţii cei vii? Unde Îl vor întâmpina pe Isus? 1 Corinteni 15:51-58; 1 Tesaloniceni 4:13-18.

Iată, vă spun o taină: nu vom adormi toţi, dar toţi vom fi schimbaţi într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trîmbiţă. Trîmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi. Căci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire. Cînd trupul acesta supus putrezirii, se va îmbrăca în neputrezire, şi trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvîntul care este scris: "Moartea a fost înghiţită de biruinţă. Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul, moarte?" Boldul morţii este păcatul, şi puterea păcatului este Legea. Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Hristos! De aceea, prea iubiţii mei fraţi, fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala voastră în Domnul nu este zadarnică. (1 Corinteni 15:51-58).
Nu voim, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care n-au nădejde. Căci dacă credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu va aduce înapoi împreună cu Isus pe cei ce au adormit în El. Iată, în adevăr, ce vă spunem prin Cuvîntul Domnului: noi cei vii, care vom rămîne pînă la venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiţi. Căci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trîmbiţa lui Dumnezeu, Se va coborî din cer, şi întîi vor învia cei morţi în Hristos. Apoi, noi cei vii care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei, în nori, ca să întîmpinăm pe Domnul în văzduh, şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul. Mîngîiaţi-vă dar unii pe alţii cu aceste cuvinte. (1 Tesaloniceni 4:13-18).

 „În mijlocul zguduirii pământului, al strălucirii fulgerelor şi a bubuitului tunetelor, glasul Fiului lui Dumnezeu îi strigă pe sfinţii adormiţi. El priveşte mormintele celor neprihăniţi; apoi, ridicând mâinile către cer, strigă: ‚Treziţi-vă, treziţi-vă, treziţi-vă, voi, care dormiţi în ţărână, şi sculaţi-vă!’ În lungul şi în latul pământului, morţii aud glasul acela şi aceia care îl aud învie… Iar neprihăniţii cei vii şi sfinţii înviaţi îşi unesc glasurile într-un strigăt îndelung şi fericit de biruinţă.
Toţi ies din mormintele lor având aceeaşi statură cu care au intrat în mormânt. Adam, care se găseşte în mulţimea celor înviaţi, este de o înălţime distinsă şi cu o statură maiestuoasă, cu puţin mai prejos decât Fiul lui Dumnezeu. Este un mare contrast între el şi oamenii din ultimele generaţii; în această privinţă, se vede marea degenerare a neamului omenesc. Dar toţi învie cu prospeţimea şi vigoarea tinereţii veşnice. La început, omul a fost creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu nu numai în caracter, ci şi în trăsături şi formă. Păcatul a desfigurat şi aproape a şters chipul divin; dar Hristos a venit să refacă ceea ce a fost pierdut. El va schimba trupurile noastre netrebnice şi le va face asemenea trupului Său slăvit. Chipul muritor, lipsit de frumuseţe, odinioară întinat de păcat, devine desăvârşit, frumos şi nemuritor. Toate defectele şi diformităţile sunt lăsate în mormânt…
Drepţii în viaţă sunt schimbaţi într-o clipă, într-o clipeală din ochi’.
(1 Corinteni 15:52). La glasul lui Dumnezeu, ei au fost glorificaţi; acum sunt făcuţi nemuritori şi, împreună cu sfinţii înviaţi, sunt răpiţi să-L întâmpine pe Domnul lor în văzduh. Îngerii îi ‚adună pe cei aleşi din cele patru vânturi, de la o margine a cerului, până la cealaltă’. (Matei 24:31). Copilaşii sunt purtaţi de îngerii sfinţi şi daţi în braţele mamelor lor. Prieteni multă vreme despărţiţi prin moarte sunt uniţi pentru a nu se mai despărţi niciodată şi, cu cântări de bucurie, se înalţă împreună spre cetatea lui Dumnezeu.” – Marea luptă, pag. 644, 645 eng.

b. Ce protecţie primesc cei care sunt înviaţi la venirea lui Hristos? Apocalipsa 20:6.

Fericiţi şi sfinţi sunt cei ce au parte de întîia înviere! Asupra lor a doua moarte n-are nici o putere; ci vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hristos, şi vor împărăţi cu El o mie de ani. (Apocalipsa 20:6.)


Joi 19 august
5. Vegheaţi şi fiţi treji

a. Care ar trebui să fie principala noastră preocupare în ce priveşte aşteptarea venirii lui Hristos? Marcu 13:35-37; Iacov 5:7-9.

Vegheaţi dar, pentru că nu ştiţi cînd va veni stăpînul casei: sau seara, sau la miezul nopţii, sau la cîntarea cocoşilor, sau dimineaţa. Temeţi-vă ca nu cumva, venind fără veste, să vă găsească dormind. Ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheaţi!" (Marcu 13:35-37).
Fiţi dar îndelung răbdători, fraţilor, pînă la venirea Domnului. Iată că plugarul aşteaptă roada scumpă a pămîntului, şi o aşteaptă cu răbdare, pînă primeşte ploaie timpurie şi tîrzie. Fiţi şi voi îndelung răbdători, întăriţi-vă inimile, căci venirea Domnului este aproape. Nu vă plîngeţi unii împotriva altora, fraţilor, ca să nu fiţi judecaţi: iată că Judecătorul este chiar la uşă. (Iacov 5:
7-9).

b. Venirea lui Isus îi va lua prin surprindere pe sfinţii aşteptători? 1 Tesaloniceni 5:1-6. Când vom şti ziua şi ceasul exact al venirii lui Isus? Apocalipsa 16:17, 18.

Cît despre vremuri şi soroace, n-aveţi trebuinţă să vi se scrie, fraţilor. Pentru că voi înşivă ştiţi foarte bine că ziua Domnului va veni ca un hoţ noaptea. Cînd vor zice: "Pace şi linişte!" atunci o prăpădenie neaşteptată va veni peste ei, ca durerile naşterii peste femeia însărcinată, şi nu va fi chip de scăpare. Dar voi, fraţilor, nu sunteţi în întuneric, pentru ca ziua aceea să vă prindă ca un hoţ. Voi toţi sunteţi fii ai luminii şi fii ai zilei. Noi nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului. De aceea, să nu dormim ca ceilalţi, ci să veghem şi să fim treji. (1 Tesaloniceni 5:1-6).
Al şaptelea a vărsat potirul lui în văzduh. Şi din Templu, din scaunul de domnie, a ieşit un glas tare, care zicea: "S-a isprăvit!" Şi au urmat fulgere, glasuri tunete, şi s-a făcut un mare cutremur de pămînt, aşa de tare, cum de cînd este omul pe pămînt, n-a fost un cutremur aşa de mare. (Apocalipsa 16:17, 18).

„Când a anunţat ziua şi ceasul venirii lui Isus şi a rostit legământul cel veşnic cu poporul Său, Dumnezeu rostea o propoziţie, apoi se oprea, în timp ce cuvintele se rostogoleau pe pământ. Israelul lui Dumnezeu stătea cu ochii îndreptaţi în sus, ascultând cuvintele când ieşeau din gura lui Iehova, şi se rostogoleau pe pământ asemenea bubuitului unui tunet puternic. Era nespus de solemn. Şi la fiecare sfârşit de propoziţie, sfinţii strigau: ‚Glorie! Aleluia!’ Feţele lor erau luminate de slava lui Dumnezeu; iar ei străluceau de slavă asemenea feţei lui Moise când a coborât de pe Sinai. Cei răi nu puteau să privească la ei din cauza slavei. Şi când s-a pronunţat binecuvântarea fără sfârşit asupra acelora care Îl onoraseră pe Dumnezeu prin sfinţirea Sabatului Său, s-a auzit un strigăt puternic de biruinţă asupra fiarei şi asupra icoanei ei.” – Experienţe şi viziuni, pag. 34 eng.


Vineri 20 august
Întrebări recapitulative personale

a. Care este cel mai glorios eveniment al tuturor timpurilor?
b. Descrieţi cea de-a doua venire a Domnului şi Mântuitorului nostru.
c. Vor avea mulţimile nepăsătoare, care sunt fără Dumnezeu şi fără mântuire, o a doua şansă la venirea lui Hristos sau după aceea?

d. Cine este înviat la cea de-a doua venire?

e. Cum ne putem pregăti pentru cea de-a doua venire a Sa?