Lecţia 6. Banii

„Al Meu este argintul şi al Meu este aurul, zice Domnul oştirilor” (Hagai 2:8).

„În toate cheluielile noastre de mijloace trebuie să ne străduim să împlinim scopul Celui care este alfa şi omega întregului efort creştin.” – Testimonies, vol. 9, pg. 49, engl. [secţ. I, cap. ‘Fără plată aţi primit, fără plată să daţi’]

Recomandare pentru studiu: Testimonies, vol. 5, pg. 148-157, engl. [Mărturia nr. 31, cap. Îl va jefui omul pe Dumnezeu?]; Idem., vol. 2, pg. 99, 652-662, engl. [Mărturia nr. 15, cap. Avertismente şi mustrări, prima parte şi Mărturia nr. 20, cap. Cauza din Vermont]

Duminică 6 mai

1. INIMI DEZVĂLUITE

a. Cum descoperă modul nostru de a folosi banii profunzimea consacrării noastre lui Dumnezeu? Matei 6:21.

Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră. (Matei 6:21).

„Există un singur lucru în care trebuie să ne implicăm cu o profundă seriozitate şi acela este slujirea lui Dumnezeu. Nu este niciun pericol în a avea prea mult zel aici. Dacă am vrea numai să lucrăm doar pentru slava lui Dumnezeu, ceaţa s-ar risipi şi vederile noastre despre dreptate şi falsitate ar deveni limpezi. Ar trebui să ne consacrăm averea. Limbajul inimilor ar trebui să fie: ‘Doamne, aici sunt mijloacele pentru care Tu m-ai făcut răspunzător; ce doreşti Tu ca să fac cu ele?’ ” – The Signs of the Times, 7 ianuarie 1886.

„Banii sunt un lucru încredinţat de Dumnezeu. Nu sunt ai noştri ca să-I cheltuim pentru satisfacerea mândriei sau ambiţiei.” – Divina vindecare, pg. 287, engl. [cap. Îmbrăcămintea]

b. Cum este devotamentul lui David pentru Dumnezeu ca o inspiraţie şi totodată ca o mustrare pentru mulţi dintre noi? 1 Cronici 29:3-5.

Mai mult, în dragostea mea pentru Casa Dumnezeului meu, dau Casei Dumnezeului meu aurul şi argintul pe care-l am, afară de tot ce am pregătit pentru casa Sfântului Locaş: trei mii de talanţi de aur, de aur de Ofir, şi şapte mii de talanţi de argint curăţat, pentru îmbrăcarea pereţilor clădirilor, aurul pentru ceea ce trebuie să fie de aur, şi argintul pentru ceea ce trebuie să fie de argint şi pentru toate lucrările pe care le vor face lucrătorii. Cine vrea să-şi mai aducă de bunăvoie astăzi darurile înaintea Domnului?” (1 Cronici 29:3-5).

„A murit recunoştinţa din inima noastră? Nu face crucea lui Hristos de ruşine o viaţă de comoditate şi îngăduinţă egoistă?... Noi culegem roadele acestui infinit sacrificiu de sine; şi totuşi, când lucrarea trebuie făcută, când banii noştri sunt ceruţi pentru a ajuta lucrarea Mântuitorului în salvarea de suflete, noi ne dăm înapoi de la datorie şi ne rugăm să fim scutiţi.” – Sfaturi despre isprăvnicie, pg. 21, engl. [cap. 3, De ce îi foloseşte Dumnezeu pe oameni ca făcători de milostenii, subcap. Rodul căutării de câştig]

Luni 7 mai

2. CUVINTE DE AVERTIZARE

a. Cum suntem avertizaţi cu privire la o conspiraţie îngrijorătoare împotriva păzitorilor Sabatului? Luca 21:34.

Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mâncare şi băutură şi cu îngrijorările vieţii acesteia, şi astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră. (Luca 21:34).

„Satan le-a spus îngerilor săi că bisericile sunt adormite. El şi-a sporit puterea şi minunile sale mincinoase şi a putut să le stăpânească. ‘Dar noi,’ a spus el, ‘urâm secta păzitorilor Sabatului; ei lucrează în permanenţă împotriva noastră şi ne răpesc din supuşi, pentru a păzi legea lui Dumnezeu pe care o urâm. Duceţi-vă, îmbătaţi-i cu griji pe proprietarii de pământuri şi bani. Dacă îi puteţi determina să-şi lege afecţiunile de aceste lucruri, încă ei mai pot fi ai noştri. Ei pot mărturisi ce doresc, doar faceţi-i să poarte de grijă mai mult banilor decât succesului împărăţiei lui Hristos sau răspândirii adevărurilor pe care noi le urâm. Prezentaţi lumea înaintea lor în lumina cea mai atractivă, ca ei să-o poată iubi şi idolatriza. Trebuie să păstrăm în rândurile noastre toate mijloacele asupra cărora putem câştiga stăpânire. Cu cât urmaşii lui Hristos vor consacra mai multe mijloace în slujba Sa, cu atât vor prejudicia mai mult împărăţia noastră, luându-ne din supuşi... Controlaţi problemele fianciare dacă puteţi şi aduceţi-i pe predicatorii lor în lipsuri şi suferinţă. Aceasta le va slăbi curajul şi zelul. Luptaţi pentru fiecare bucăţică de pământ. Faceţi ca lăcomia şi dragostea de comori pământeşti să fie trăsăturile lor dominante de caracter. Atâta timp cât aceste trăsături domină, mântuirea şi harul vor rămâne departe. Îngrămădiţi toate atracţiile în jurul lor şi vor fi cu siguranţă ai noştri. Şi nu numai că vom fi siguri de ei, dar şi influenţa lor pe care o urâm nu va mai fi exercitată pentru a-i conduce pe alţii la cer. Când vreunul va încerca să dăruiască, puneţi în el un spirit de zgârcenie, ca să fie econom.’ ” – Experienţe şi viziuni, pg. 266, 267, engl. [cap. Lăcomia]

b. De ce suntem noi avertizaţi în mod specific împotriva lăcomiei? Luca 12:15.

Apoi le-a zis: „Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui.” (Luca 12:15).

„Egoismul şi lăcomia, care stau ascunse în inima omului, sunt patimile cele mai puternice, iar rezultatul luptei nu e doar o simplă ipoteză. Dacă sufletul nu trăieşte zilnic mâncând trupul lui Hristos şi bând sângele Său, componenta evlavioasă va fi biruită de cea satanică. Egoismul şi lăcomia vor câştiga victoria. Un spirit de încredere în sine şi independenţă nu va intra niciodată în împărăţia lui Dumnezeu. Numai acei care sunt părtaşi cu Hristos în lepădarea Sa de sine şi în jertfă vor fi părtaşi cu El în slava Sa.” – Selected Messages, vol. 2, pg. 216.

Marţi 8 mai

3. O CHESTIUNE SERIOASĂ

a. Cum ne distruge iubirea de bani viaţa spirituală - şi care este tratamentul pentru aceasta? 1 Timotei 6:9, 10.

Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd şi pierzare. Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credinţă şi s-au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri. (1 Timotei 6:9,10).

„Hristos S-a oferit pe Sine, o jertfă infinită. Acest lucru, în şi de la sine însuşi, este o acuzaţie directă la adresa lăcomiei şi înalţă binefacerea. Binefacerea constantă, tăgăduitoare de sine este remediul lui Dumnezeu pentru păcatele molipsitoare ale egoismului şi lăcomiei. Dumnezeu a intenţionat ca binefacerea sistematică să sprijine cauza Lui şi să uşureze nevoile celui suferind şi lipsit. El a hotărât ca dăruirea să devină un obicei, ca ea să poată contracara păcatul primejdios şi amăgitor al lăcomiei. Dăruirea neîntreruptă ucide lăcomia prin lipsă de alimentare. În rânduiala lui Dumnezeu, binefacerea sistematică are menirea să îndepărteze comorile de la cel lacom la fel de repede cum au fost câştigate şi să le dedice Domnului, Căruia Îi aparţin.” - Testimonies, vol.3, pg. 548, engl. [Mărturia nr. 25, cap. Păcatul lăcomiei]

„Jertfirea de sine este nota dominantă a învăţăturilor lui Hristos. Adesea ea este prezentată şi impusă într-un limbaj care pare poruncitor, pentru că Dumnezeu vede că nu există nicio altă cale de a-l salva pe om decât să îndepărteze din viaţa lui egoismul care, dacă ar fi menţinut, ar degrada întreaga fiinţă.” – Idem., vol. 9, pg. 49, engl. [secţ. I, cap. ‘Fără plată aţi primit, fără plată să daţi’]

„Ceea ce consumă vitalitatea poporului lui Dumnezeu este iubirea de bani şi prietenia cu lumea.” – Idem., vol. 2, pg. 657, engl. [Mărturia nr. 20, cap. Cauza din Vermont]

b. Unde doreşte Dumnezeu ca noi să ne concentrăm atenţia şi de ce? Coloseni 3:1.

Dacă deci aţi înviat împreună cu Hristos, să umblaţi după lucrurile de sus, unde Hristos şade la dreapta lui Dumnezeu. (Coloseni 3:1).

„Egoismul este un păcat care distruge sufletul. După egoism vine lăcomia, care este idolatrie. Toate lucrurile Îi aparţin lui Dumnezeu. Toată prosperitatea de care noi ne bucurăm este rezultatul binefacerii divine. Dumnezeu este marele şi generosul dătător. Dacă El cere o parte din proviziile generoase pe care El ni le-a dat, aceasta nu este pentru ca El să se îmbogăţească din darurile noastre, întrucât El nu are nevoie de nimic din mâna noastră; ci aceasta este ca noi să putem avea ocazia să practicăm lepădarea de sine, dragostea şi compasiunea faţă de semenii noştri şi astfel să fim cât se poate de înălţaţi. În fiecare dispensaţiune, din vremea lui Adam până la noi, Dumnezeu a pretins proprietatea omului, zicând: Eu sunt propietarul legitim al universului; de aceea consacră-Mi cele dintâi roade ale tale, adu-Mi un prinos al loialităţii, predă-Mi ceea ce Îmi aparţine, recunoscându-Mi astfel suveranitatea şi vei fi liber să păstrezi şi să te bucuri de darurile Mele şi binecuvântările Mele vor fi cu tine.” – Idem., vol. 4, pg. 476, 477, engl. [Mărturia nr. 29, cap. Testamente şi moşteniri]

Miercuri 9 mai

4. UN LEGĂMÂNT PRIN JERTFĂ

a. Având în vedere scurtimea timpului dinaintea revenirii Domnului, ce ar trebui să ia în considerare fiecare în administrarea veniturilor lui sau ale ei? Hagai 2:8.

Al Meu este argintul si al Meu este aurul, zice Domnul ostirilor. (Hagai 2:8).

„Sfârşitul se apropie repede şi mulţi din bisericile noastre sunt adormiţi. Fie ca toţi să facă din slujirea Domnului activitatea lor principală. Domnul i-a încredinţat poporului său talantul mijloacelor, unora mai multe şi altora mai puţine. Pentru mulţi posedarea de avere s-a dovedit a fi o cursă. În dorinţa lor de a urma moda lumii, ei au pierdut zelul lor pentru adevăr şi sunt în pericol de a-şi pierde viaţa veşnică. În măsura în care Dumnezeu i-a făcut să propăşească, oamenii ar trebui Să-i înapoieze din bunurile pe care El le-a încredinţat isprăvniciei lor.” – This Day With God, pg. 349.

„Unii îşi închid urechile faţă de apelurile făcute pentru bani care să fie folosiţi în trimiterea misionarilor în ţări străine şi în publicarea adevărului şi răspândirea lui pe tot pământul ca frunzele toamna. Aceştia îşi scuză lăcomia anunţându-vă că ei au făcut planuri ca să fie darnici la moarte. Ei au trecut cauza lui Dumnezeu în testamentele lor. De aceea ei trăiesc o viaţă de avariţie, jefuindu-L pe Dumnezeu în zecimi şi daruri şi prin testamenetele lor Îi înapoiază lui Dumnezeu doar o mică parte din ceea ce El le-a împrumutat, în timp ce o parte foarte mare este destinată rudelor care nu au niciun interes faţă de adevăr.” – Testimonies, vol. 4, pg. 479, 480, engl. [Mărturia nr. 29, cap. Testamente şi moşteniri]

b. Ce avertizare specifică referitoare la isprăvnicie face Hristos părinţilor? Matei 10:37.

Cine iubeste pe tata ori pe mama mai mult decat pe Mine nu este vrednic de Mine; si cine iubeste pe fiu ori pe fiica mai mult decat pe Mine nu este vrednic de Mine. (Matei 10:37).

„Părinţii credincioşi au predat adesea averea lor copiilor lor necredincioşi, astfel punând-o în afara puterii lor de a-I înapoia lui Dumnezeu lucrurile care sunt ale Lui. Făcând astfel, ei au desfiinţat responsabilitatea pe care Dumnezeu a pus-o asupra lor şi au aşezat în rândurile vrăjmaşului ceea ce Dumnezeu le-a încredinţat pentru a-I fi înapoiat Lui prin investirea în cauza Lui când El va cere aceasta de la ei. Nu este rânduiala lui Dumnezeu ca părinţii care sunt capabili să-şi administreze propriile afaceri să renunţe la conducerea proprietăţii lor, chiar şi în favoarea copiilor care sunt de aceeaşi credinţă.” – Idem., vol. 1, pg. 528, 529, engl. [Mărturia nr. 12, cap. Mutarea responsabilităţilor]

Joi 10 mai

5. CEA MAI SIGURĂ CASĂ DE BANI

a. Ce asigurare încurajatoare oferă Hristos tuturor celor care fac un legământ cu El prin jertfă? Matei 6:28-33.

Si de ce va ingrijorati de imbracaminte? Uitati-va cu bagare de seama cum cresc crinii de pe camp: ei nici nu torc, nici nu tes; totusi va spun ca nici chiar Solomon, in toata slava lui, nu s-a imbracat ca unul din ei. Asa ca, daca astfel imbraca Dumnezeu iarba de pe camp, care astazi este, dar maine va fi aruncata in cuptor, nu va va imbraca El cu mult mai mult pe voi, putin credinciosilor? Nu va ingrijorati, dar, zicand: "Ce vom manca?" sau: "Ce vom bea?" sau: "Cu ce ne vom imbraca?" Fiindca toate aceste lucruri Neamurile le cauta. Tatal vostru cel ceresc stie ca aveti trebuinta de ele. Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui, si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. (Matei 6:28-33).

„Deschideţi-vă inimile ca să primiţi împărăţia [lui Dumnezeu] şi să faceţi din slujirea ei cel mai înalt interes al vostru. Cu toate că aceasta este o împărăţie spirituală, nu vă temeţi că nu se va îngriji nimeni de nevoile voastre pentru această viaţă. Dacă vă predaţi în slujba lui Dumnezeu, El care are toată puterea în cer şi pe pământ Se va îngriji de nevoile voastre.” – Cugetări de pe Muntele Fericirilor, pg. 99, engl [cap. Adevăratul motiv în slujire]

„Fiecare faptă de jertfire de sine pentru binele altora va întări spiritual de binefacere în inima dătătorului, unindu-l mai strâns cu Răscumpărătorul lumii.” – Sfaturi despre isprăvnicie, pg. 20, engl. [cap. 3, De ce îi foloseşte Dumnezeu pe oameni ca făcători de milostenie]

b. Care este cel mai profitabil mod de a ne păstra bogăţiile? Proverbele 3:9, 10.

Cinsteste pe Domnul cu averile tale si cu cele dintai roade din tot venitul tau: caci atunci granarele iti vor fi pline de belsug, si teascurile tale vor geme de must. (Proverbele 3:9, 10).

„Aţi dori să vă asiguraţi averea? Aşezaţi-o în mâna care poartă semnele cuielor răstingnirii. Păstraţi pentru voi tot ceea ce posedaţi şi aceasta va fi pentru pierderea voastră veşnică. Daţi-I-o lui Dumnezeu şi din acea clipă ea va purta inscripţia Lui. Ea are sigiliul caracterului Său neschimbător.” – Idem., pg. 49, engl. [cap. 9, Vocea consacrării]

„Noi trebuie să facem investiţii în interesele cerului şi întotdeauna să lucrăm pentru cer, strângându-ne comoara noastră în banca cerului.” – The Signs of the Times, 4 aprilie 1895.

Vineri 11 mai

ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

1. De ce pot fi banii un talant care descoperă mult cu privire la inima noastră?

2. Descrieţi una din strategiile prin care Satan complotează împotriva păzitorilor Sabatului.

3. Cum suntem noi binecuvântaţi biruind iubirea de bani?

4. Ce ar trebui să luăm în considerare pe măsură ce sfârşitul timpului se apropie?

5. Ce făgăduinţă este dată celor care îşi strâng comoara în ceruri?