Editorial. CÂND FURTUNA E PE CALE SĂ ÎNCEAPĂ...

Indiferent de locul în care ai putea locui pe această planetă, sunt șanse ca la un moment dat să te confrunți cu o furtună, cel puțin o dată în viață. De obicei, norii se formează și se îmbină atât de strâns, până când întregul cer se întunecă și, în cele din urmă, furtuna izbucnește – uneori cu o furie extraordinară.

În aceste ultime zile ale istoriei Pământului, viața este comparată cu derularea unei furtuni. Starea spirituală a psihicului uman devine din ce în ce mai întunecată, pe măsură ce diverse forme de rău încercuiesc inimi și minți din toate direcțiile.

Dar nu trebuie să ne simțim abandonați în întuneric! Dumnezeul cerurilor ne-a dăruit în Cuvântul Său informații complete, astfel încât să nu fim surprinși de ceea ce se întâmplă și de ceea ce urmează să vină. În harul Său îmbelșugat, Dumnezeu ne-a oferit cuvinte prețioase de speranță.

„Îngerii opresc acum vânturile războiului, pentru ca acestea să nu bată până ce lumea nu va fi avertizată cu privire la sfârșitul ei care se apropie; însă o furtună își strânge forțele, gata să se reverse asupra pământului; iar când Dumnezeu va porunci îngerilor Săi să lase vânturile să bată, va fi o asemenea scenă de război cum nicio pană nu o poate descrie.

Biblia și numai Biblia oferă o viziune corectă asupra acestor lucruri. Aici sunt descoperite marile scene finale din istoria lumii noastre, evenimente a căror umbră poate fi simțită deja și al căror sunet de apropiere face ca pământul să tremure și inimile oamenilor să cedeze de groază.

„Iată, Domnul deșartă țara și o pustiește, îi răstoarnă fața și risipește locuitorii;... ei au încălcat legile, au schimbat rânduiala și au rupt legământul cel veșnic! De aceea blestemul a devorat țara și cei care locuiesc în ea sunt pustiiți.... Desfătarea timpanelor încetează, bucuria harfei încetează.” (Isaia 24: 1-8 engl. KJV.)

„Cum mă doare înlăuntrul inimii mele!... Nu pot tăcea, pentru că tu ai auzit, o suflete al meu, sunetul trâmbiței și alarma de război. Se vestește dărâmare peste dărâmare, căci toată țara este pustiită.

M-am uitat la pământ, și iată că este pustiu și gol, mă uit la ceruri, și lumina lor a pierit. M-am uitat la munți, și iată că sunt zguduiți; și toate dealurile s-au mișcat ușor! M-am uitat, și iată că nu era nici un om și toate păsările cerurilor au fugit! M-am uitat, și iată, locul rodnic era un pustiu și toate cetățile erau nimicite.” (Ieremia 4:19.20.23-26 engl. KJV.)

„Vai! căci ziua aceea este mare, niciuna nu este ca ea! Este chiar timpul de necaz al lui Iacov, dar Iacov va fi izbăvit din ea.” (Ieremia 30:7 engl. KJV)

„Du-te, poporul meu, intră în odaia ta și încuie ușa după tine; ascunde-te câteva clipe până va trece mânia!” (Isaia 26:20). ” ¹

Protecția lui Dumnezeu și a îngerilor Lui, precum și asigurarea prezenței Lui statornice sunt promise celor ce se predau cu totul lui Hristos. Când vedem cum furtuna se apropie cu o intensitate atât de năprasnică, să avem încredere în Mâna minunată care este mai presus de toate – Mâna care ține universul pe loc și a fost pironită pe cruce pentru fiecare dintre noi.

 

Referințe: 1 Educația pp. 179-181 engl. (cap.19, Istoria și profeția).