Lecții din cartea Faptelor Apostolilor

Lecția 9. Înainte spre Samaria

Text de memorizat: „Și Filip a alergat spre el și l-a auzit citind din profetul Isaia, și i-a zis: ‚Înțelegi tu ce citești?’ ” (Fapte 8:30).

„În experiența lui Filip și a etiopianului este prezentată lucrarea la care își cheamă Dumnezeu poporul Său. Etiopianul reprezintă o clasă numeroasă, care are nevoie de misionari asemenea lui Filip, misionari care vor auzi vocea lui Dumnezeu și vor merge acolo unde îi cheamă El. Există persoane în lume care citesc scripturile, însă nu pot să înțeleagă importanța sau semnificația lor. E nevoie de bărbați și femei care au o cunoaștere a lui Dumnezeu, pentru a explica acestor suflete cuvântul.” —Mărturii pentru comunitate, vol. 8, p. 58 engl. (secțiunea 2, subcap. O ilustrare a lucrării pe care o avem de făcut).

RECOMANDARE PENTRU STUDIU: Istoria faptelor apostolilor, p. 101-111 engl. (cap. 10, Primul martir creștin; cap. 11, Evanghelia în Samaria)

Duminică 23 mai

1. FURIE NECUGETATĂ

a. Ce încercare a înfruntat biserica după omorârea lui Ștefan cu pietre — și cine era cauza principală pentru aceasta? Fapte 8:1- 3; 26:9-11.

Fapte 8:1-3: „Saul se învoise la uciderea lui Ștefan. În ziua aceea, s-a pornit o mare prigonire împotriva Bisericii din Ierusalim. Și toți, afară de apostoli, s-au împrăștiat prin părțile Iudeii și ale Samariei. Niște oameni temători de Dumnezeu au îngropat pe Ștefan și l-au jelit cu mare tânguire. Saul, de partea lui, făcea prăpăd în Biserică; intra prin case, lua cu sila pe bărbați și pe femei și-i arunca în temniță.”

Fapte 26:9-11: „Și eu, ce-i drept, credeam că trebuie să fac multe lucruri împotriva Numelui lui Isus din Nazaret, și așa am și făcut în Ierusalim. Am aruncat în temniță pe mulți sfinți, căci am primit puterea aceasta de la preoții cei mai de seamă; și, când erau osândiți la moarte, îmi dădeam și eu votul împotriva lor. I-am pedepsit adesea în toate sinagogile și îmi dădeam toată silința ca să-i fac să hulească. În pornirea mea nebună împotriva lor, îi prigoneam până și în cetățile străine.”

„La scena procesului și a morții lui Ștefan, Saul părea pătruns de un zel frenetic. După aceea el era înfuriat de propria sa convingere tainică privitoare la faptul că Ștefan fusese onorat de Dumnezeu tocmai în timpul când era dezonorat de oameni. Saul continua să persecute biserica lui Dumnezeu, vânându-i, arestându-i în casele lor, și livrându-i preoților și conducătorilor pentru a-i întemnița și ucide. Zelul său în promovarea acestei persecuții aduse teroare creștinilor din Ierusalim. Autoritățile romane nu au făcut niciun efort pentru a opri cruda lucrare, și în secret îi ajutau pe evrei pentru a înlătura divergențele și a le câștiga favoarea.

După moartea lui Ștefan, Saul a fost ales membru al consiliului Sinedriului, ca o recunoaștere a rolului său cu acea ocazie. Pentru un timp el a fost un instrument în mâinile lui Satan pentru a îndeplini rebeliunea sa contra Fiului lui Dumnezeu.”—Istoria faptelor apostolilor, p. 101, 102 engl. (cap. 10, Primul martir creștin).

Luni 24 mai

2. FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU PERSECUŢIA

a. Ca răspuns la persecuția aprinsă, ce a făcut biserica — și ce trebuie să învățăm din aceasta astăzi? Fapte 8:4; Matei 10:21-33.

Fapte 8:4: „Cei ce se împrăștiaseră mergeau din loc în loc și propovăduiau Cuvântul.”

Matei 10:21-23: „Fratele va da la moarte pe frate-său, și tatăl, pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinților lor și-i vor omorî. Veți fi urâți de toți din pricina Numelui Meu, dar cine va răbda până la sfârșit va fi mântuit. Când vă vor prigoni într-o cetate, să fugiți într-alta. Adevărat vă spun că nu veți isprăvi de străbătut cetățile lui Israel până va veni Fiul omului.”

„Domnul a spus: ‚Să păziți cu adevărat Sabatele Mele; pentru că acesta este un semn între Mine și voi de-a lungul generațiilor voastre’ (Exodul 31:13). Nimeni nu ar trebui să desconsidere porunca Sa pentru a scăpa de persecuție. Ci toți să ia în considerare cuvintele lui Hristos: ‚Când vă persecută în această cetate, fugiți într-o alta’ (Matei 10:23). Dacă se poate evita aceasta, nu vă puneți sub puterea oamenilor care sunt mânați de spiritul antihristului. Tot ce putem face trebuie să fie făcut pentru ca cei ce sunt dispuși să sufere de dragul adevărului să poată fi scutiți de opresiune și cruzime.

Hristos este exemplul nostru. Determinarea lui antihrist de a înfăptui până la capăt rebeliunea pe care a început-o în cer va continua să lucreze în copiii neascultării. Invidia și ura lor contra celor ce ascultă de porunca a patra va deveni din ce în ce mai amară. Însă poporul lui Dumnezeu nu trebuie să își ascundă stindardul. Ei nu trebuie să ignore poruncile lui Dumnezeu și, pentru a avea o viață ușoară, să meargă cu gloata pentru a face răul... Cei care Îl părăsesc pe Dumnezeu pentru a-și salva viețile vor fi părăsiți de El. Încercând să își salveze viețile prin renunțarea la adevăr, ei își vor pierde viața veșnică.”— Mărturii pentru comunitate, vol. 9, p. 230 engl. (secțiunea 7, subcap. Un timp de încercare în fața noastră).

b. Ce principiu etern va fi valabil până la sfârșit? Eclesiastul 11:1, 2.

Eclesiastul 11:1, 2: „Aruncă-ți pâinea pe ape și, după multă vreme, o vei găsi iarăși! Împarte-o în șapte și chiar în opt, căci nu știi ce nenorocire poate da peste pământ.”

„Cât timp va continua timpul de probă, va exista oportunitate pentru colportori pentru a lucra. Când confesiunile religioase se unesc cu papalitatea pentru a asupri poporul lui Dumnezeu, se vor deschide pentru colportaj evanghelistic locuri unde există libertate religioasă. Dacă într-un loc persecuția devine severă, lucrătorii să procedeze așa cum i-a învățat Hristos: ‚Când vă vor persecuta în acest oraș, fugiți în altul.’ Dacă persecuția ajunge și acolo, mergeți din nou în alt loc.... Până când în ceruri se rostește cuvântul ‚S-a sfârșit’ vor exista întotdeauna locuri în care să se lucreze, și inimi care să primească solia.”—Ibid., vol. 6, p. 478 engl. (secțiunea 7, subcap. Nu obosiți în facerea de bine).

Marți 25 mai

3. UN NOU REFUGIU SIGUR

a. Încotro a mers Filip ca misionar — și cu ce rezultate? Fapte 8:5-8. Ce revelează acest lucru cu privire la suflete aflate în locuri care aparent nu oferă speranță?

Fapte 8:5-8: „Filip s-a coborât în cetatea Samariei și le-a propovăduit pe Hristos. Noroadele luau aminte cu un gând la cele spuse de Filip, când au auzit și au văzut semnele pe care le făcea. Căci din mulți îndrăciți ieșeau duhuri necurate și scoteau mari țipete; mulți slăbănogi și șchiopi erau tămăduiți. Și a fost o mare bucurie în cetatea aceasta.”

„Vizita Mântuitorului Însuși în Samaria, și mai apoi, aprecierea care îl recomanda pe bunul Samaritean, și bucuria plină de recunoștință a acelui lepros, un samaritean, singurul dintre cei zece care s-a întors să îi aducă mulțumiri lui Hristos, au fost pline de semnificație pentru ucenici. Lecția s-a sedimentat adânc în inimile lor. În misiunea pe care El le-a încredințat-o chiar înainte de înălțarea Sa, Isus a menționat Samaria, Ierusalimul și Iudeea ca locuri unde ei să predice mai întâi evanghelia. Învățătura Sa îi pregătise să împlinească această misiune a lor. Când în numele Stăpânului lor ei au mers la Samaria, ei au găsit [că] oamenii [erau] gata să îi primească. Samaritenii auziseră despre cuvintele apreciative ale lui Hristos și faptele Sale de îndurare față de oamenii din națiunea lor. Ei vedeau că, în ciuda modului impertinent în care ei Îl trataseră, El avea doar gânduri de dragoste față de ei, și inimile lor au fost câștigate. După înălțarea lor, ei au primit ospitalier pe mesagerii Mântuitorului, și ucenicii au strâns o recoltă prețioasă dintre cei care cândva fuseseră cei mai crunți vrăjmași ai lor.” —Hristos, Lumina lumii, p. 488 engl. (cap. 53, Ultima călătorie din Galilea). „

Când ucenicii [lui Isus] au fost alungați din Ierusalim, unii au găsit în Samaria un loc de azil sigur.” –Istoria faptelor apostolilor, p. 106, 107 engl. (cap. 11, Evanghelia în Samaria).

b. Relatați istoria unui botez neobișnuit care a avut loc acolo. Fapte 8:9-13.

Fapte 8:9-13: „În cetate era un om numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el vrăjea și punea în uimire pe poporul Samariei. Toți, de la mic până la mare, îl ascultau cu luare aminte și ziceau: „Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numește mare.” Îl ascultau cu luare aminte, pentru că multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui. Dar când au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu și a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezați, atât bărbați, cât și femei. Chiar Simon a crezut și, după ce a fost botezat, nu se mai despărțea de Filip și privea cu uimire minunile și semnele mari care se făceau.”

„Cei posedați de demoni sunt de obicei reprezentați ca fiind într-o stare de mare suferință; totuși, existau excepții de la această regulă. De dragul obținerii unei puteri supranaturale unii au spus bun venit influenței satanice. Aceștia, evident, nu aveau niciun conflict cu demonii. Din această clasă erau cei posedați de duhul de ghicire—Simon Magul, Elima vrăjitorul, și tânăra care îi urma pe Pavel și Sila în Filipi.” – Marea luptă, p. 516 engl. (cap. 31, Lucrarea spiritelor rele).

c. De ce a fost sprijinul lui Petru și Ioan atât de vital acum? Fapte 8:14-17.

Fapte 8:14-17: „Apostolii, care erau în Ierusalim, când au auzit că Samaria a primit Cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru și pe Ioan. Aceștia au venit la samariteni și s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt. Căci nu Se coborâse încă peste niciunul din ei, ci fuseseră numai botezați în Numele Domnului Isus. Atunci, Petru și Ioan au pus mâinile peste ei, și aceia au primit Duhul Sfânt.”

„[Fapte 8:14 citat]. Spiritul lui Dumnezeu aștepta să ilumineze sufletele și să le convertească la adevăr.”—Mărturii pentru comunitate, vol. 8, p. 57 engl. (secțiunea 2, subcap. O ilustrare a lucrării pe care o avem de făcut).

Miercuri 26 mai

4. ÎNȘELĂTORII MANIPULATOARE

a. Cum a fost demascat spiritul ascuns, tăinuit, al lui Simon Magul, pe atunci un membru botezat în biserică — și cum suntem noi avertizați față de acest tip de spiritism ocult, care folosește în mod greșit numele lui Hristos? Fapte 8:18-24; Apocalipsa 16:13, 14.

Fapte 8:18-24: „Când a văzut Simon că Duhul Sfânt era dat prin punerea mâinilor apostolilor, le-a dat bani și a zis: „Dați-mi și mie puterea aceasta, pentru ca, peste oricine-mi voi pune mâinile, să primească Duhul Sfânt.” Dar Petru i-a zis: „Banii tăi să piară împreună cu tine, pentru că ai crezut că darul lui Dumnezeu s-ar putea căpăta cu bani! Tu n-ai nici parte, nici sorț în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu. Pocăiește-te dar de această răutate a ta și roagăte Domnului să ți se ierte gândul acesta al inimii tale, dacă este cu putință, căci văd că ești plin de fiere amară și în lanțurile fărădelegii.” Simon a răspuns: „Rugați-vă voi Domnului pentru mine, ca să nu mi se întâmple nimic din ce ați zis.”

Apocalipsa 16:13, 14: „Apoi am văzut ieșind din gura balaurului și din gura fiarei și din gura prorocului mincinos trei duhuri necurate, care semănau cu niște broaște. Acestea sunt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite și care se duc la împărații pământului întreg, ca să-i strângă pentru războiul zilei celei mari a Dumnezeului celui Atotputernic.”

„[Apocalipsa 16:13, 14 citat]. Cu excepția celor care sunt ținuți de puterea lui Dumnezeu, prin credință în cuvântul Său, întreaga lume va fi atrasă în rândurile acestei înșelătorii. Oamenii sunt cu grăbire legănați într-o siguranță, din care vor fi treziți doar de revărsarea mâniei lui Dumnezeu.” —Marea luptă, p. 562 engl. (cap. 34, Pot morții noștri să ne vorbească?).

„Priveliști înfiorătoare, de un caracter supranatural, vor fi în curând observate pe ceruri, ca dovadă a puterii demonilor înfăptuitori de minuni. Spiritele demonilor vor merge la împărații pământului și la întreaga lume, pentru a-i prinde în înșelăciune și a-i îndemna să se unească cu Satan în această ultimă luptă contra guvernării cerului. Conducători și supuși vor fi în aceeași măsură înșelați de către acești agenți. Se vor ridica persoane care vor pretinde că sunt Hristos Însuși, și vor pretinde titlul și închinarea care îi aparțin Răscumpărătorului lumii. Ei vor îndeplini miracole uimitoare de vindecare și vor pretinde că au revelații din ceruri, care contrazic mărturia Scripturilor.

Ca act ce încununează marea dramă a înșelăciunii, Satan însuși Îl va personifica pe Hristos. Biserica a pretins mult timp că așteaptă venirea Mântuitorului ca împlinire a speranțelor ei. Acum marele înșelător va face să pară că a venit Hristos. În diferite părți ale pământului, Satan se va manifesta între oameni ca o ființă maiestuoasă, de o strălucire orbitoare, asemănătoare cu descrierea despre Fiul lui Dumnezeu, care e oferită de Ioan în Apocalipsa. (Apocalipsa 1:13-15). Slava care îl înconjoară este neîntrecută de niciun lucru pe care l-au văzut până acum ochii muritorilor... În tonuri gingașe, pline de compasiune, el prezintă aceleași adevăruri cerești, pline de har, pe care le-a rostit Salvatorul; el vindecă bolile oamenilor, și apoi, în caracterul pe care și-l asumă ca Hristos, el pretinde a fi schimbat Sabatul în duminică, și le poruncește tuturor să țină ziua pe care el a binecuvântat-o. El declară că cei care persistă în a păzi ziua sfântă iau în batjocură numele său refuzând să asculte de îngerii săi trimiși la ei cu lumină și adevăr. Aceasta este înșelăciunea puternică, aproape copleșitoare. Asemenea samaritenilor care au fost înșelați de Simon Magul, mulțimile, de la cel mai mic la cel mai mare, dau ascultare la aceste înșelătorii, spunând: Aceasta este ‚puterea mare a lui Dumnezeu’ (Fapte 8:10).”—Ibid., p. 624, 625 engl. (cap. 39, Timpul de strâmtorare).

Joi 27 mai

5. UN EXEMPLU PENTRU NOI TOŢI

a. De ce putem fi motivați de felul în care Duhul Sfânt l-a condus pe Filip la un suflet sincer care avea nevoie de răspunsuri pe care el i le putea oferi? Fapte 8:26-31, 35.

Fapte 8:26-31, 35: „Un înger al Domnului a vorbit lui Filip și i-a zis: „Scoală-te și du-te spre miazăzi, pe drumul care coboară spre Ierusalim la Gaza și care este pustiu.” Filip s-a sculat și a plecat. Și iată că un etiopian, un famen cu mare putere la împărăteasa Candace a etiopienilor și îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit la Ierusalim ca să se închine, se întorcea de acolo și ședea în carul lui și citea pe prorocul Isaia. Duhul a zis lui Filip: „Du-te și ajunge carul acesta!” Filip a alergat și a auzit pe etiopian citind pe prorocul Isaia. El i-a zis: „Înțelegi tu ce citești?” Famenul a răspuns: „Cum aș putea să înțeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?” Și a rugat pe Filip să se suie în car și să șadă împreună cu el... (35) Atunci, Filip a luat cuvântul, a început de la Scriptura aceasta și i-a propovăduit pe Isus.”

„Când Dumnezeu a indicat lui Filip lucrarea sa, ucenicul nu a spus ‚Domnul nu se referă la aceasta.’ Nu; ‚el s-a ridicat și a mers.’ El învățase lecția conformării la voia lui Dumnezeu. El a realizat că fiecare suflet este prețios în ochii lui Dumnezeu, și că îngerii sunt trimiși să îi aducă pe acei care ce caută lumina în contact cu cei care îi pot ajuta...

Duhul Sfânt îi va conduce și îndruma pe cei care stau gata să meargă încotro îi cheamă Dumnezeu, și să rostească cuvintele pe care li le dă El...

Deși poți fi slab, greșit, plin de păcat, Domnul îți oferă parteneriatul cu El Însuși. El vă invită să veniți sub instrucțiunea divină. Unindu-vă cu Hristos, puteți îndeplini faptele lui Dumnezeu. ‚Fără Mine,’ a spus Hristos, ‚nu puteți face nimic.’ Prin profetul Isaia este dată promisiunea: ‚Neprihănirea ta va merge înaintea ta; slava Domnului va veni în urma ta.’

Voi, biserici ale viului Dumnezeu, studiați această promisiune, și gândițivă, analizați cum lipsa voastră de credință, de spiritualitate, de putere divină împiedică venirea împărăției lui Dumnezeu. Dacă ați vrea să mergeți să faceți lucrarea lui Hristos, îngerii lui Dumnezeu ar deschide calea înaintea voastră, pregătind inimile pentru a primi evanghelia. Dacă fiecare dintre voi ar fi un misionar activ, viu, mesajul pentru acest timp ar fi cu grăbire proclamat în toate țările, fiecărui popor, fiecărei națiuni și fiecărei limbi. Aceasta este lucrarea care trebuie făcută înainte ca Hristos să vină în putere și mare slavă. Fac apel la biserică să se roage cu seriozitate, ca să puteți să vă înțelegeți responsabilitățile. Sunteți voi în mod individual lucrători împreună cu Dumnezeu? Dacă nu, de ce nu? Când intenționați să vă îndepliniți lucrarea desemnată vouă de Cer?”—The Review and Herald, 2 martie 1911.

Vineri 28 mai

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. Ce se întâmplă uneori când o persoană se împotrivește luminii trimise de Cer?

2. Dacă sunt confruntat cu dificultăți în vreun loc, ce poate să îmi spună Dumnezeu?

3. Unde este o „Samaria” lângă mine, care poate fi deschisă pentru adevăr?

4. În ce moduri va folosi vrăjmașul sufletelor spiritismul pentru a prinde în cursă oamenii?

5. Cum voi căuta oportunități de felul celor pe care i-a dat-o Dumnezeu lui Filip?