Lecția 11. Isus, Păstorul cel Bun

Verset de memorat: „Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun își dă viața pentru oi.” (Ioan 10:11). 

Recomandare pentru studiu: Hristos, Lumina Lumii, pp. pp. 476-484 (cap. 52: Păstorul Divin) 

„Hristos este și Păstorul, și ușa. El intră prin Sine însuși. Prin jertfa Sa, El devine Păstorul oilor.” – Hristos, Lumina Lumii, p. 478 (cap. 52: Păstorul Divin). 

DUMINICĂ, 8 IUNIE 

1. HOȚUL ȘI PĂSTORUL 

a. Cum a făcut Isus distincție între hoț și păstor, și ce lecție spirituală a ilustrat El? Ioan 10: 1, 2. 

Ioan 10:1, 2: „Adevărat, adevărat vă spun că cine nu intră pe uşă în staulul oilor, ci sare pe altă parte, este un hoţ şi un tâlhar. Dar cine intră pe uşă este păstorul oilor.” 

„Hristos a aplicat aceste profeții [referitoare la misiunea pastorală a lui Mesia, așa cum se găsesc în Isaia 40:9–11; Psalmi 23:1, și Ezechiel 34:23, 16, 25, 28] la Sine și a arătat contrastul dintre caracterul Său și cel al conducătorilor lui Israel. Fariseii tocmai izgoniseră o oaie din turmă, deoarece îndrăznea să dea mărturie despre puterea lui Hristos. Ei tăiaseră legătura cu un suflet, pe care adevăratul Păstor îl atrăgea la Sine. Prin aceasta, ei arătau că nu cunosc lucrarea care le fusese încredințată și că sunt nevrednici de încrederea care li se acordase ca păstori ai turmei. Isus le-a prezentat contrastul dintre ei și Păstorul cel bun și a arătat către Sine ca fiind adevăratul păzitor al turmei Domnului.” — Hristos, lumina lumii, p. 477 (cap. 52: Păstorul divin). 

„Hristos ne iubește pentru că suntem neputincioși și dependenți.” – Sermons and Talks, vol. 1, p. 248. 

b. Ce relație există între oi și păstorul lor? Ioan 10:3, 4. Ce vor face oile înaintea unui străin? Ioan 10:5 

Ioan 10:3, 4: „Portarul îi deschide, şi oile aud glasul lui; el îşi cheamă oile pe nume, şi le scoate afară din staul. După ce şi-a scos toate oile, merge înaintea lor; şi oile merg după el, pentru că îi cunosc glasul.”

Ioan 10:5: „Nu merg deloc după un străin; ci fug de el, pentru că nu cunosc glasul străinilor.” 

LUNI, 9 IUNIE

2. POARTA STAULULUI

a. Cum Și-a dezvăluit Isus propriul contrast în raport cu fariseii? Ioan 10:7-10 

Ioan 10:7-10: „Isus le-a mai zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Eu sunt Uşa oilor. Toţi cei ce au venit înainte de Mine sunt hoţi şi tâlhari; dar oile n-au ascultat de ei. Eu sunt Uşa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mântuit; va intra şi va ieşi şi va găsi păşune. Hoţul nu vine decât să fure, să înjunghie şi să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi s-o aibă din belşug.” 

„Hristos este ușa de la staulul lui Dumnezeu. Prin ușa aceasta au intrat toți copiii Săi, din cele mai vechi timpuri. În Isus, așa cum este arătat în ceremonii, cum este prefigurat în simboluri, cum este prezentat în descoperirea profeților, cum este dezvăluit în învățăturile date ucenicilor și în minunile săvârșite în favoarea fiilor oamenilor, ei L-au văzut pe „Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii” (Ioan 1:29) și prin El au fost aduși în staulul harului Său. Mulți au venit prezentând alte ținte în care să creadă lumea: s-au inventat ceremonii și sisteme prin care oamenii speră să primească îndreptățire și pace de la Dumnezeu și, în felul acesta, să intre în staulul Său. Dar unica poartă este Hristos; toți cei care au introdus ceva care să-I ia locul lui Isus, care au căutat să pătrundă în staul pe vreo altă cale, sunt hoți și tâlhari. 

Fariseii nu intraseră pe ușă. Ei săriseră în staul pe altă parte decât prin Hristos și nu îndeplineau lucrarea adevăratului păstor. Preoții și conducătorii, cărturarii și fariseii prăpădeau pășunile și murdăreau izvoarele apelor vieții. Cu credincioșie, Cuvântul inspirației îi descrie pe acești păstori mincinoși astfel: „Nu întăriți pe cele slabe, nu vindecați pe cea bolnavă, nu legați pe cea rănită; n-aduceți înapoi pe cea rătăcită ... ci le stăpâniți cu asuprire și cu asprime.” (Ezechiel 34:4) ” – Hristos, Lumina Lumii, pp. 477, 478 (cap. 52: Păstorul divin). 

b. Cum este Păstorul cel Adevărat diferit de cel plătit? Ioan 10:11-13 

Ioan 10:11-13: „Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun Îşi dă viaţa pentru oi. Dar cel plătit, care nu este păstor şi ale cărui oi nu sunt ale lui, când vede lupul venind, lasă oile şi fuge; şi lupul le răpeşte şi le împrăştie. Cel plătit fuge, pentru că este plătit şi nu-i pasă de oi.” 

„Este nevoie nu doar de lucrători care știu să predice, ci și de lucrători care cunosc din experiență taina evlaviei și care pot împlini nevoile urgente ale oamenilor — lucrători care își dau seama de importanța poziției lor de slujitori ai lui Isus și care vor lua cu bucurie asupra lor crucea pe care El i-a învățat cum să o poarte.

Este foarte important ca un pastor să se apropie de oameni și, în felul acesta, să se familiarizeze cu diferitele trăsături ale firii omenești. El trebuie să studieze modul în care lucrează mintea, ca să-și poată adapta învățăturile la nivelul intelectual al ascultătorilor lui. Astfel, va dobândi acea generozitate nobilă, pe care o au numai aceia care studiază îndeaproape natura și nevoile oamenilor.” – Slujitorii Evangheliei, p. 191 (Secțiunea 6, Lucrarea pastorului).

MARȚI, 10 IUNIE 

a. Ce altă caracteristică a păstorului cel bun a manifestat Isus? Ioan 10: 14, 15 

Ioan 10:14, 15: „Eu sunt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile Mele, şi ele Mă cunosc pe Mine, aşa cum Mă cunoaşte pe Mine Tatăl şi cum cunosc Eu pe Tatăl; şi Eu Îmi dau viaţa pentru oile Mele.” 

„După cum un păstor pământesc își cunoaște oile, tot astfel Păstorul divin Își cunoaște turma răspândită în toată lumea. „Voi sunteți oile Mele, oile pășunii Mele, și Eu sunt Dumnezeul vostru, zice Domnul Dumnezeu.” Isus zice: „Te chem pe nume; ești al Meu”. „Te-am săpat pe palmele Mele.” (Ezechiel 34:31; Isaia 43:1; 49, 16). 

Isus ne cunoaște pe fiecare în parte și are milă de slăbiciunile noastre. Ne cunoaște pe toți pe nume. Cunoaște chiar casa în care locuim și pe fiecare dintre cei ce o ocupă. Adeseori, El a dat îndrumări servilor Săi să meargă pe o anumită stradă, într-o anumită cetate, la o anumită casă, pentru a găsi acolo pe una din oile Sale. 

Fiecare suflet este atât de bine cunoscut de Isus, ca și când ar fi singurul pentru care a murit Mântuitorul. Durerea fiecăruia Îi mișcă inima. Strigătul de ajutor ajunge la urechile Lui. El a venit pentru a-i atrage pe toți oamenii la Sine. El le zice: „Urmați-Mă”, iar Duhul Său lucrează asupra inimii lor, pentru a-i atrage să vină la El. Mulți nu se lasă atrași. Isus știe cine sunt aceștia. El știe de asemenea și cine primește cu voie bună chemarea Sa și este gata să vină sub supravegherea Sa de păstor. El zice: „Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, și ele vin după Mine”. El are grijă de fiecare în parte, ca și cum n-ar mai fi alta pe fața pământului.” — Hristos, Lumina Lumii, pp. 479, 480 (cap. 52: Păstorul divin). 

b. Pentru care alte oi s-a arătat Isus preocupat? Ioan 10:16 

Ioan 10:16: „Mai am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu, şi va fi o turmă şi un Păstor.” 

„Isus S-a gândit la toți aceia de pe întreg pământul care au fost duși în rătăcire de păstorii mincinoși. Aceia pe care El dorea să-i adune „ca pe oi ale pășunii Sale” erau împrăștiați printre lupi, și El a zis: „Mai am și alte oi, care nu sunt din staulul acesta; și pe acelea trebuie să le aduc, și ele vor asculta de glasul Meu, și va fi o turmă și un păstor.” (Ioan 10:16).” – Idem, p. 483.

„Dumnezeu are suflete prețioase în toate bisericile și nu este misiunea noastră să facem o denunțare amplă a lumii pretinse religioase, ci în smerenie și iubire, să prezentăm tuturor adevărul așa cum este în Isus. Oamenii să vadă evlavia și devotamentul, să vadă caracterul asemănător cu Hristos și vor fi atrași de adevăr.” —The SDA Bible Commentary [E. G. White Comments], vol. 4, p. 1184. 

MIERCURI, 11 IUNIE

4. PUTERE DIVINĂ  

a. Ce putere divină a declarat Isus că posedă? Ioan 10:17, 18 

Ioan 10:17, 18: „Tatăl Mă iubeşte, pentru că Îmi dau viaţa, ca iarăşi s-o iau. Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine. Am putere s-o dau şi am putere s-o iau iarăşi: aceasta este porunca pe care am primit-o de la Tatăl Meu.” 

„Tatăl Mă iubește, pentru că Îmi dau viața ca iarăși să o iau.” Adică: Tatăl Meu v-a iubit așa de mult, încât și pe Mine Mă iubește mai mult pentru că-Mi dau viața pentru răscumpărarea voastră. Pentru că am devenit înlocuitorul și garantul vostru, prin jertfa vieții Mele, pentru că am plătit datoriile voastre și am purtat vina voastră, Eu devin mai scump pentru Tatăl. 

“Îmi dau viața, ca iarăși să o iau. Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine. Am putere s-o dau și am putere s-o iau iarăși.” În timp ce, ca membru al familiei omenești, era muritor, ca Dumnezeu, El era izvorul vieții pentru oameni. El S-ar fi putut împotrivi atacurilor morții și ar fi putut să refuze să intre sub stăpânirea ei, dar El Și-a dat viața de bunăvoie, pentru ca să poată aduce viața și nemurirea la lumină. El a purtat păcatul lumii, a suferit blestemul lui, Și-a dat viața ca jertfă pentru ca oamenii să nu moară veșnic. „El suferințele noastre le-a purtat și durerile noastre le-a luat asupra Lui... El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, și prin rănile Lui suntem tămăduiți. Noi rătăceam cu toții ca niște oi, fiecare își vedea de drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor.” (Isaia 53:4-6).” – Hristos, Lumina Lumii, pp. 483, 484 (cap. 52: Păstorul divin). 

b. Ce anume îi determină pe oameni să-L urmeze pe Hristos? Ioan 10: 27; 1 Ioan 4:10, 19 

Ioan 10:27: „Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine.” 

1 Ioan 4:10, 19: „Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a iubit pe noi şi a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre… 19Noi Îl iubim, pentru că El ne-a iubit întâi.” 

„Nu teama de pedeapsă sau nădejdea răsplătirii veșnice îi face pe ucenicii lui Hristos să-L urmeze. Ei privesc iubirea neîntrecută a lui Hristos, descoperită în timpul vieții Sale pe pământ, de la staulul din Betleem până la crucea de pe Golgota, și privirea Lui atrage, liniștește și supune sufletul. În inima celor ce privesc se aprinde iubirea. Ei aud glasul Lui și-L urmează.” – Idem, p. 480. 

„Cugetăm asupra vieții Sale pe pământ, asupra sacrificiului Său pentru noi, asupra lucrării Sale în ceruri ca Mijlocitorul nostru, cum și asupra locașurilor pe care El le pregătește pentru cei care Îl iubesc; și nu putem decât să exclamăm: O, înălțimea și adâncul iubirii lui Hristos!” – Istoria Faptelor Apostolilor, p. 333 (cap. 31: Ascultarea soliei). 

JOI, 12 IUNIE 

5. ASIGURAREA MÂNTUIRII 

a. Ce asigurare dă Isus oilor Sale? Ioan 10: 28, 29 

Ioan 10: 28, 29: „Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea. Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decât toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu.” 

„Cu toate că acum S-a înălțat în prezența lui Dumnezeu și împărățește tronul Universului, Isus n-a pierdut nimic din natura Sa miloasă. Astăzi, aceeași inimă duioasă și iubitoare este deschisă pentru toate durerile lumii. Mâna care a fost străpunsă este astăzi întinsă pentru a binecuvânta și mai îmbelșugat pe poporul Său din lume. „În veac nu vor pieri, și nimeni nu le va smulge din mâna Mea.” Sufletul care s-a predat lui Hristos este mai de preț în ochii Lui decât lumea întreagă. Mântuitorul ar fi trecut prin agonia Calvarului, chiar dacă prin aceasta n-ar fi fost mântuit decât un singur om. El nu va părăsi niciodată pe niciunul dintre cei pentru care a murit. El îi va păstra prin puterea Sa pe toți, afară de cazul că urmașii Săi aleg să-L părăsească.” – Hristos, Lumina Lumii, p. 480 (cap. 52) 

b. Pe ce se bazează siguranța noastră spirituală și odihna mântuirii? Romani 8:31-39. 

Romani 8:31-39: „Deci ce vom zice noi în faţa tuturor acestor lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră? El, care n-a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile? Cine va ridica pâră împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Acela care-i socoteşte neprihăniţi! Cine-i va osândi? Hristos a murit! Ba mai mult, El a şi înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi! Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia? După cum este scris: „Din pricina Ta suntem daţi morţii toată ziua; suntem socotiţi ca nişte oi de tăiat.” Totuşi, în toate aceste lucruri, noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit. Căci sunt bineîncredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălţimea, nici adâncimea, nicio altă făptură, nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în Isus Hristos, Domnul nostru.” 

„În curțile de sus, Hristos mijlocește pentru biserica Sa, pentru aceia pentru care El a plătit cu sângele Său prețul răscumpărării. Secolele, veacurile nu pot niciodată scădea nimic din puterea jertfei Lui de ispășire. Nici viața și nici moartea, nici înălțimea și nici adâncimea nu pot să ne despartă de iubirea lui Dumnezeu, care este în Hristos Isus; nu fiindcă noi Îl ținem pe El așa de tare, ci fiindcă El ne ține pe noi așa de strâns. Dacă mântuirea noastră ar depinde de strădaniile noastre, atunci nu am putea fi mântuiți; dar ea depinde de Acela care Se află înapoia tuturor făgăduințelor. Prinderea noastră de El se poate să fie slabă, dar iubirea Lui este aceea a unui frate mai mare; atâta timp cât menținem legătura cu El, nimeni nu ne poate smulge din mâna Sa.” – Istoria Faptelor Apostolilor, p. 552 (cap. 54: Un martor credincios). 

ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ VINERI, 13 IUNIE 

1. Explicați diferența de conduită dintre un păstor și un hoț. 

2. Prin ce alt simbol S-a identificat Hristos? 

3. Cum se comportă adevărații păstori cu oile lor? 

4. De ce urmează oile pe păstor și nu pe un străin? 

5. Explicați cum putem fi asigurați cu privire la mântuire.