
- Lecția 13. Răbdând prin credință
- Lecția 12. Concentrându-ne asupra cerului
- Lecția 11. Adoptând o părere mai umilă
- Lecția 10. Biruind problemele noastre de atitudineii
- Lecția 9. Blândețea înțelepciunii
- Lecția 8. Alegând la ce să ne gândim
- Lecția 7. Rugându-ne înainte de a deschide gura
- Lecția 6. Credința în acțiune
- Lecția 5. Depășind prejudecăți
- Lecția 4. Punând credința în practică
- Lecția 3. Înfruntând ispita
- Lecția 2. Înțelepciune pentru a face față provocărilor
- Lecția 1. Mesajul lui Dumnezeu prin Iacov
Lecția 11. Adoptând o părere mai umilă
Text de memorat: „Smeriți-vă înaintea Domnului, și El vă va înălța” (Iacov 4:10).
„Când umblăm pe calea umilă a ascultării, lăsăm o urmă luminoasă spre cer pentru ca alții să umble pe ea. Este privilegiul nostru de a avea o experiență mai profundă în lucrurile lui Dumnezeu.” — The Signs of the Times, 17 martie 1890.
Recomandare pentru studiu: Mărturii pentru comunitate, vol. 2, p. 41-44 (cap. 3, Vânzând dreptul de întâi născut), p. 678-686 (cap. 79, Transferând comoara pământească).
Duminică 8 decembrie
1. EVITÂND DISCERNĂMÂNTUL FALS
a. Ce obicei extrem de vătămător trebuie să fie înlăturat de la toți cei care susțin că îi iubesc pe frații lor, și de ce? Iacov 4:11, 12.
Iacov 4:11-12: „Nu vă vorbiți de rău unii pe alții, fraților! Cine vorbește de rău pe un frate sau judecă pe fratele său, vorbește de rău Legea sau judecă Legea. Și, dacă judeci Legea, nu ești împlinitor al Legii, ci judecător. Unul singur este dătătorul și judecătorul Legii: Acela care are putere să mântuiască și să piardă. Dar tu cine ești de judeci pe aproapele tău?”
„Nu ar trebui considerat un lucru de mică importanță acela de a vorbi de rău pe alții sau de a ne face judecători ai motivelor sau acțiunilor lor.” — Patriarhi și profeți, p. 385 (cap. 33, De la Sinai la Cadeș).
„Adevărata valoare morală nu caută să își creeze un loc pentru sine gândind sau vorbind de rău, depreciindu-i pe alții. Toată invidia, toată gelozia, toată vorbirea de rău, împreună cu toată necredința, trebuie îndepărtate de la copiii lui Dumnezeu.”—Înalta noastră chemare, p. 234 (Biruind invidia și gelozia).
„Un efort serios trebuie făcut în fiecare biserică pentru a da la o parte vorbirea de rău și un spirit critic, ca [fiind] între păcatele care produc cele mai mari rele în biserică. Severitatea și găsirea de greșeli trebuie să fie mustrate ca acțiuni de la Satan. Dragostea și încrederea reciproce trebuie încurajate și întărite în membrii bisericii. Toți, în temere de Dumnezeu și cu dragoste de frații lor, să își închidă urechile față de bârfă și critică. Trimiteți purtătorul de povești spre învățăturile cuvântului lui Dumnezeu. Cereți-i să asculte de Scripturi și să își ducă plângerile direct la cei despre care crede că sunt greșiți. Această acțiune unită ar aduce un potop de lumină în biserică și ar închide ușa față de un potop de rele. Astfel, Dumnezeu ar fi glorificat, și multe suflete ar fi salvate.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 5, p. 609, 610 (cap.75, Dragoste pentru cei greșiți).
Luni 9 decembrie
2. LUÂND ÎN SERIOS LUMINA
a. Când facem planuri, ce este nevoie să păstrăm mereu în minte? Psalmi 16:8; Iacov 4:10, 13-16.
Psalmi 16:8: „Am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei: când este El la dreapta mea, nu mă clatin.”
Iacov 4:10, 13-16: „Smeriți-vă înaintea Domnului, și El vă va înălța... 13-16Ascultați, acum, voi care ziceți: „Astăzi sau mâine ne vom duce în cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie și vom câștiga!”, și nu știți ce va aduce ziua de mâine! Căci ce este viața voastră? Nu sunteți decât un abur, care se arată puțintel, și apoi piere. Voi, dimpotrivă, ar trebui să ziceți: „Dacă va vrea Domnul, vom trăi și vom face cutare sau cutare lucru.” Pe când acum vă făliți cu lăudăroșiile voastre! Orice laudă de felul acesta este rea.”
„Consacră-te lui Dumnezeu dimineața; fă din aceasta prima lucrare a ta. Rugăciunea ta să fie: ‚Ia-mă, Doamne, ca întreg al Tău. Îmi pun toate planurile la picioarele Tale. Folosește-mă astăzi în serviciul Tău. Rămâi cu mine și fă ca tot lucrul meu să fie îndeplinit în Tine.’ Aceasta este o chestiune zilnică. În fiecare dimineață, consacră-te lui Dumnezeu pentru acea zi. Supune-I lui toate planurile tale, pentru a fi îndeplinite sau abandonate, după cum va indica providența Sa. Astfel, zi după zi tu poți să îți pui viața în mâinile lui Dumnezeu, și astfel viața ta să fie modelată din ce în ce mai mult după viața lui Hristos.” — Calea către Hristos, p. 70 (cap. 8, Crescând în Hristos).
b. Explicați răspunderea și responsabilitatea solemnă pe care le avem fiecare pentru lumina cerească ce ne-a fost oferită în toate domeniile vieții. Iacov 4:17; Matei 12:31, 32.
Iacov 4:17: „Deci cine știe să facă bine, și nu face, săvârșește un păcat!”
Matei 12:31, 32: „De aceea vă spun: orice păcat și orice hulă vor fi iertate oamenilor; dar hula împotriva Duhului Sfânt nu le va fi iertată. Oricine va vorbi împotriva Fiului omului va fi iertat; dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor.”
„Nu Dumnezeu este cel care orbește ochii oamenilor sau care le împietrește inimile. El le trimite lumină să le corecteze greșelile și să îi conducă pe cărări sigure; prin respingerea luminii sunt orbiți ochii și e împietrită inima. Adesea, procesul este gradual și aproape imperceptibil. Lumina vine la suflet prin cuvântul lui Dumnezeu, prin servii Săi, sau în mod direct prin intermediul Duhului Sfânt; însă când o rază de lumină este desconsiderată, există o paralizare parțială a percepțiilor spirituale, și a doua revelare a luminii este percepută mai puțin clar. Astfel, întunericul crește, până când în suflet este noapte.” — Hristos, Lumina lumii, p. 322 (cap. 33, Cine sunt frații Mei?).
„Este periculos să rostim vreun cuvânt de îndoială, periculos să punem la îndoială și să criticăm lumina divină. Obiceiul de critică neglijentă și lipsită de reverență reacționează asupra caracterului, nutrind ireverența și necredința. Mulți bărbați care și-au îngăduit acest obicei au continuat inconștienți de pericol, până când au fost gata să critice și să respingă lucrarea Duhului Sfânt.”— Ibid., p. 323 (cap. 33, Cine sunt frații Mei?)
„Când sunt abordați oamenii cu privire la subiectul sănătății, ei spun adesea: ‚Știm mult mai multe decât facem.’ Ei nu realizează că sunt răspunzători de fiecare rază de lumină cu privire la bunăstarea lor fizică, și că fiecare obicei al lor este deschis cercetării făcute de Dumnezeu.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 6, p. 372 (secțiunea 6, Avertizări și sfaturi, subcap. Dieta).
Marți 10 decembrie
3. BOGĂŢII SUPRAEVALUATE
a. Ce avertizări ne sunt date cu privire la ispitele care îi înconjoară pe cei care sunt binecuvântați cu mai multe bunuri materiale decât ceilalți? Iacov 5:1.
Iacov 5:1: „Ascultați acum voi, bogaților! Plângeți și tânguiți-vă, din pricina nenorocirilor care au să vină peste voi.”
„Predicatorii nu ar trebui să folosească lingușirea, nici să se uite la fața oamenilor. A existat întotdeauna și încă există marele pericol de a greși aici, de a face o mică diferență în cazul celor bogați, sau de a-i flata prin atenție specială, dacă nu prin cuvinte. Există pericolul de a ‚avea în admirație persoana oamenilor’ de dragul câștigului, însă făcând aceasta, ei își periclitează interesele veșnice. Predicatorul poate fi favoritul vreunui om bogat, și acesta s-ar putea să fie foarte generos cu el; aceasta îl mulțumește pe predicator, și la rândul său, el copleșește cu laudă bunăvoința dăruitorului său. Numele său poate fi înălțat, apărând tipărit, și totuși acel donator generos s-ar putea să fie complet nevrednic de meritele care i se atribuie. Generozitatea sa nu a izvorât dintr-un principiu adânc, viu, de a face bine cu mijloacele sale, pentru înaintarea cauzei lui Dumnezeu pentru că o aprecia, ci pentru ceva motiv egoist, o dorință de a fi considerat generos. El poate a dat din impuls și generozitatea sa nu are nicio profunzime a principiului. El poate să fi fost mișcat după ce a auzit adevărul mișcător care pentru un moment i-a dezlegat corzile pungii; totuși, la urma urmei, generozitatea sa nu are niciun motiv mai profund. El dă spasmodic; portofelul său se deschide spasmodic și se închide la fel de sigur, spasmodic. El nu merită nicio apreciere, pentru că el este în orice sens al cuvântului un om zgârcit, și dacă nu va fi convertit profund, cu portofel și cu totul, va auzi denunțul înspăimântător: ‚Mergeți de acum, voi bogaților, și plângeți și tânguiți-vă pentru nenorocirile care vor veni asupra voastră. Bogățiile voastre sunt corupte și hainele voastre sunt roase de molii.’ Unii ca aceștia se vor trezi în cele din urmă dintr-o auto-înșelare teribilă. Cei care au lăudat generozitatea lor spasmodică l-au ajutat pe Satan să îi înșele și să îi facă să creadă că sunt foarte generoși, foarte jertfitori, când ei nu cunosc nici primele principii ale generozității sau sacrificiului de sine.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 1, p. 475, 476 (cap. 84, Predicatorii noștri).
b. Cum trebuie să ne îmbunătățim prioritățile în ce privește banii? Proverbe 11:4.
Proverbe 11:4: „În ziua mâniei, bogăția nu slujește la nimic; dar neprihănirea izbăvește de la moarte.”
„Prin exercițiu, generozitatea crește și se întărește constant, până când devine un principiu și domnește în suflet. Este foarte periculos pentru spiritualitate să îi permiți egoismului și lăcomiei cel mai mic spațiu în inimă.” —Ibid., vol. 3, p. 548, 549 (cap. 48, Păcatul lăcomiei).
Miercuri 11 decembrie
4. PĂRĂSIND IDOLUL
a. Care este adesea motivul pentru care oamenii obțin bogății? Iacov 5:2 (prima parte).
Iacov 5:2 p.p.: „Bogățiile voastre au putrezit...”
„În această generație, dorința de câștig este pasiunea captivantă. Bogăția se obține adesea prin fraudă. Există mulțimi care se luptă cu sărăcia, constrânși să lucreze din greu pentru salarii mici, incapabili să își asigure măcar cele mai de bază nevoi ale vieții. Truda și privațiunile, fără nicio speranță de lucruri mai bune, le fac grea povara. Împovărați de griji și apăsați, ei nu știu încotro să se întoarcă pentru alinare. Și toate acestea, pentru ca bogații să își poată menține extravaganța sau să își permită dorința de a acumula!
Dragostea de bani și dragostea de etalare au făcut din această lume o peșteră de hoți și tâlhari. Scriptura prezintă lăcomia și opresiunea care vor predomina chiar înainte de a doua venire a lui Hristos.” — Profeți și regi, p. 650, 651 (cap. 54, O mustrare împotriva stoarcerii).
b. Ce anume îi motivează pe mulți din cei din lume astăzi—și ce apel trebuie făcut celor care sunt mânați de aceasta? 1 Timotei 6:9, 10; Deuteronom 8:18, 19.
1 Timotei 6:9, 10: „Cei ce vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în laț și în multe pofte nesăbuite și vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd și pierzare. Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; și unii, care au umblat după ea, au rătăcit de la credință și s-au străpuns singuri cu o mulțime de chinuri.”
Deuteronom 8:18, 19: „Ci adu-ți aminte de Domnul Dumnezeul tău, căci El îți va da putere să le câștigi, ca să întărească legământul încheiat cu părinții voștri prin jurământ, cum face astăzi. Dacă vei uita pe Domnul Dumnezeul tău și vei merge după alți dumnezei, dacă le vei sluji și te vei închina înaintea lor, vă spun hotărât azi că veți pieri.”
„Biblia nu condamnă pe nimeni pentru că e bogat, dacă și-a acumulat bogățiile în mod onest. Nu banii, ci dragostea de bani este rădăcina tuturor relelor. Dumnezeu este cel care dă oamenilor puterea de a obține bogății; și în mâinile celui care acționează ca gestionar al lui Dumnezeu, folosind mijloacele sale în mod neegoist, bogăția este o binecuvântare, atât pentru posesorul ei, cât și pentru lume. Însă mulți, absorbiți în interesele lor pentru comorile pământești, devin insensibili la cerințele lui Dumnezeu și la nevoile semenilor lor. Ei consideră bogăția lor ca pe un mijloc de a se glorifica. Ei adaugă casă lângă casă, și teren lângă teren; ei își umplu casele cu articole de lux, în timp ce peste tot în jurul lor sunt ființe umane în nenorocire și fărădelege, în boală și moarte. Cei care își dedică astfel viețile slujirii de sine dezvoltă în ei înșiși nu atributele lui Dumnezeu, ci pe cele ale celui rău.
Acești oameni au nevoie de evanghelie. Ei au nevoie să aibă ochii întorși de la vanitatea lucrurilor materiale, pentru a contempla caracterul prețios al bogățiilor nepieritoare...
Unii sunt în mod special potriviți să lucreze pentru clasele înalte. Aceștia ar trebui să caute înțelepciune de la Dumnezeu pentru a ști cum să ajungă la aceste persoane, pentru a avea nu doar o cunoaștere întâmplătoare a acestora, ci prin efort personal și credință vie să îi trezească față de nevoile sufletului lor, și să îi conducă la o cunoaștere a adevărului așa cum este el în Isus.” — Pe urmele Marelui Medic, p. 212, 213 (cap. 14, Slujind celor bogați).
Joi 12 decembrie
5. PRIVIND DINCOLO DE MATERIALISM
a. Descrieți rezultatele câștigurilor dobândite necinstit. Iacov 5:2 (ultima parte).
Iacov 5:2 u.p.: „... și hainele voastre sunt roase de molii.”
„Obținerea bogăției prin tranzacții nedrepte, prin stoarcere în afaceri, prin asuprirea văduvei și a orfanilor, sau prin adunarea de bogății și neglijarea nevoilor celor lipsiți, va aduce în cele din urmă dreapta retribuție descrisă de apostolul inspirat.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 2, p 682 (cap. 79, Transferând comoara pământească).
b. Care este mesajul special al lui Dumnezeu cu privire la bogății? 1 Timotei 6:17-19.
1 Timotei 6:17-19: „Îndeamnă pe bogații veacului acestuia să nu se îngâmfe și să nu-și pună nădejdea în niște bogății nestatornice, ci în Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belșug, ca să ne bucurăm de ele. Îndeamnă-i să facă bine, să fie bogați în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alții, așa ca să-și strângă pentru vremea viitoare, drept comoară, o bună temelie, pentru ca să apuce adevărata viață.”
„Cei mai umili și mai săraci dintre ucenicii lui Hristos, care sunt bogați în fapte bune, sunt mai binecuvântați și mai prețioși în ochii lui Dumnezeu decât bărbații care se laudă cu marile lor bogății. Ei sunt mai onorați în curțile cerești decât cei mai înalți regi și nobili care nu sunt bogați față de Dumnezeu...
Cei care adună mijloace sau care investesc masiv în terenuri, în timp ce își privează familiile de confortul vieții, acționează ca niște oameni nebuni. Ei nu le permit familiilor lor să se bucure de lucrurile pe care Dumnezeu li le-a dat din abundență. În ciuda faptului că au posesiuni mari, familiile lor sunt forțate să lucreze mult peste puterile lor pentru a economisi mai multe mijloace pe care să le strângă. Creierul, oasele și mușchii sunt trudiți la maxim pentru a acumula, și religia și datoriile creștine sunt neglijate. Lucru, lucru, lucru este ambiția lor de dimineața până seara.
Mulți nu manifestă o dorință serioasă de a învăța voia lui Dumnezeu și de a înțelege cerințele Sale față de ei. Unii care încearcă să prezinte altora adevărul nu ascultă nici ei înșiși de cuvântul lui Dumnezeu. Cu cât mai mulți astfel de învățători sunt în cauza lui Dumnezeu, cu atât mai puțin va prospera ea.” — Ibid., p. 682, 683 (cap. 79, Transferând comoara pământească).
Vineri 13 decembrie
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE
1. Când mă ocup de defectele altora, ce fac eu?
2. Explicați cum este mâhnit Duhul Sfânt atunci când noi ignorăm lumina trimisă din cer.
3. Cum pot fi prinși în cursă atât persoanele bogate, cât și pastorii lor?
4. De ce ia proporții lăcomia și de ce ar trebui să o evităm acum mai mult ca oricând?
5. Descrieți frumusețea și beneficiile umilinței lui Hristos.